Cine sunt eu? Cine esti tu?

06 Aug 2009 3 comentarii

by Alex Incicau in Idei de sertar Etichete:cine sunt, filozofie, fotografie, iubire, viata

Nu, azi nu am de gand sa filozofez pe teme stupide si absurde

Nu, azi am de gand sa fiu concis si la subiect.

Ce e aia iubire? Ce e aia ura? Ce e aia femeie? Ce e ala barbat? Ce e aia ploaie? Ce e aia floare? Ce e ala zambet si ce e ala sarut? Nu stiu, nu cunosc.

In esenta stim noi raspunsul la feicare intrebare- dar oare nu exista un subinetels, un subtext la toate aceste terminologii?

Ce e aia femeie? pai un corp omenesc cu anumite parti diferite de ale barbatului.

Ce e aia ploaie? un fenomen al naturii.

Ce e aia iubire? un sentiment.

Ei bine, vreau sa cred ca toate acestea sunt mai mult decat atat. Vreau sa cred multe, vreau sa cred ca putem zbura, dar lumea are grija sa imi taie aripile. Vreau sa cred ca pot iubi, dar lumea imi inchide ochii. Vreau sa cred ca pot merge prin ploaie fara sa ma ud, dar lumea imi fura umbrela. Voi ce vreti?

Am observat da, ca nu sunt concis absolut deloc.

Am observat da, ca nu sunt explicit deloc.

Am observat da, ca sunt cam misterios, ciudat, freaky si asa mai departe- dar asta sunt eu. Nimic special la suprafata, doar un tip- gras ( am renuntat de mult la cam gras, doar gras) cu parul valvoi, cu barba nerasa, cu camasi ciudate. Un tip care vorbeste repede, uneori prea repede pentru binele sau, un tip care spune chestii freaky de cele mai multe ori. Treci de toate astea, si afla ca sunt mai mult decat un one man show constant.

Am si eu suflet- am si eu o personalitate, am si eu o opinie- da am- nu sunt o bucata de carne, nu sunt o tumoare. Si cei daca nu ma incadrez in perfectiunea de azi si normalitatea de azi? Asta e, da stiu, nu am muschi, nu am abdomenul acela de invidiat, nu am pectoralii aceia- da stiu, nu am parul superb, nu am nasul destul de drept, da stiu, nu umblu drept, am piciorul prea mare, da stiu, nu sunt perfect, nu sunt normal. Dar normalitatea ce e? Un lucru e sigur, normalitatea e mult prea sus cotata. e over rated, daca vreti.

Ce sa fac? Nimic. Am ales sa nu fac nimic. Am ales sa stau asa, si poate candva cineva va vedea mai departe de aceasta tumoare de corp, crescuta in exces. Poate candva cineva va vedea dincolo de ochii mei albastri si de palmele mele ciudatele. Poate cineva va vedea esenta, care e esenta mea? nu stiu… dar sunt mai mult decat sigur ca e una al naibii de mixta.

Sunt omul din umbra, care la soare se arde.

Sunt omul de la colt care te intreaba de ora si iti zabeste, tu raspunzi fugitiv.

Sunt omul care abia asteapta sa te vada si sa se gandeasca la cat de bine arati azi, dar nu iti spune.

Sunt omul care vrea sa te fotografieze zilnic.

Sunt omul care viseaza cu stele, in alb negru si in limbi straine.

Sunt omul care te iubeste, oricine ai fi tu, si ori ce ai face.

Sunt omul care vede in tine o persoana speciala.

Sunt omul care vede in tine un prieten adevarat.

Sunt omul care vrea sa fie un profesor de engleza.

Sunt omul care il iubeste pe Camil Petrescu.

Sunt omul care iubeste apa si inotul.

Sunt omul care pierde nopti intregi scriind poezii si urmarid stiri la televizor.

Sunt ceea ce sunt si ceea ce sunt e escris mai sus.

Pot sa afirm cu tarie. Sunt EU

…si ca mine nu mai e nimeni. Sunt unic.

Tu cine esti?